HAPCIU! SĂNĂTATE!
Cred că știm toți cum este să ți se strice mașina exact când ai cea mai mare nevoie de ea. Chiar dacă nu ai permis, îți poți imagina scena: un zgomot suspect, un martor aprins în bord și, câțiva kilometri mai târziu, tu pe marginea drumului, reconsiderându-ți toate alegerile de viață.
Pentru mine, corpul este vehiculul cu care mă deplasez prin această lume. Numai că, atunci când mașina intră în service, pot lua autobuzul, metroul, un taxi. Din propriul corp nu pot coborî și, din păcate, nu primesc niciunul de schimb până se termină reparația.
De aceea, această pagină este un fel de carnet de service personal. Scriu despre „avariile” prin care am trecut, despre "martorii care s-au aprins în bord" de-a lungul timpului, despre "problemele tehnice" cu care încă mai circul pe la diverse "service-uri" și despre tot ceea ce încerc pentru a-mi ajuta corpul să funcționeze puțin mai bine și alte experimente mai mult sau mai puțin inspirate.
Nu sunt medic și nu îți prescriu nimic — nici măcar salată. Îți povestesc doar ce fac eu, ce funcționează pentru mine, ce nu funcționează și cum decurge întreținerea singurului vehicul pe care îl am, ca să nu mă lase în pană când mi-e lumea mai dragă.

O parte din felul în care am grijă de mine se vede și în hrana pe care o aleg pentru minte și suflet
Am învățat că nu mă hrănesc numai cu alimente. Cărțile pe care le citesc, filmele pe care le privesc, muzica pe care o ascult și experiențele pe care le trăiesc, se transformă în hrană pentru sufletul și mintea mea.
De aceea, încerc să fiu atentă nu doar la ceea ce îi ofer corpului meu, ci și la ceea ce las să-mi ocupe gândurile, să-mi atingă inima și să-mi hrănească sufletul.
Dacă vrei să descoperi ce aleg atunci când minții și sufletului meu li se face foame, te invit să descoperi.






Tot ce citești aici trece prin perspectiva mea.
Textele redau experiențele, opiniile și interpretările mele personale și nu vorbesc în numele oamenilor, locurilor, organizațiilor despre care scriu.
jurnal personal-editorial
despre
experienta de a fi om
Ai curajul să-ți privești viața.
Nu trece pe lângă ea fără să te uiți.
Ține ochii deschiși.
